Salvati Roșia Montană

Sustine Rosia Montana in UNESCO World Heritage

sâmbătă, 1 ianuarie 2011

01 ianuarie 2011


2010 tocmai s-a incheiat.O dată cu el s-a încheiat și o perioadă din viața mea,perioadă care a avut atât bune cat și rele.Dar dacă până acum am stat într-un fel de letargie,gata:c'est fini!Dacă până acum am avut visuri răzlețe,acum acestea s-au risipit pentru a face loc unor visuri clare și îndrăznețe.Iar pentru aceste visuri am să mă lupt din toată puterea ființei mele,nu ca până acum.Până acum nu am făcut decât un singur lucru:să dorm așa cum dorm încă foarte mulți.Poate o să râdeți,dar aceste visuri sunt nicidecum rezultatul unei nebunii trecătoare,ci al unor lungi meditații asupra mea si al mediului în care trăiesc.
Acesta este un moment crucial al vieții mele.Este ca o revelație în care conștientizezi că trebuie să-ți accepți crucea și să mergi până la final,pentru că în final toata lumea pierde.Important e să știu că am facut tot posibilul și m-am luptat cu tot ce nu mi-a convenit mie in viață.Căci dacă până acum am ignorat ce nu mi-a plăcut,de acum încolo am să mă lupt pe față.Așa cum unii se luptă cu tot felul de boli,tot așa și eu vreau să lupt împotriva cancerului care ne fură din sănătatea mentală,fizică și spirituală.Iar dacă până acum am luptat ca un individualist,de acum încolo o să lupt și în numele altora. Câteodată bunul simț trebuie să mai trezească și un simț al datoriei pe care sunt sigur că toți îl avem,dar ne luptăm să-l înnăbușim.
Pentru cine să avem acest simț al datoriei?Pentru cei care merită.Pentru cei care s-au sacrificat pentru noi,pentru parinții noștrii,pentru copiii inocenți de mâine,pentru mulți din înaintașii noștrii,pentru toți oamenii care se luptă ca ziua de mâine să fie mai bună.
Mi-am dat seama că ceea ce urăsc eu la oamenii din jurul meu este indiferența.Nu este mai puțin adevărat că eu sunt cu mult mai indiferent decât mulți din aceștia.Nu pot avea pretenția ca ei să fie altfel,dacă eu sunt mai rău ca ei.
Societatea de astăzi,România de astăzi este nu bolnavă,ci într-o comă adâncă.Unde mă uit nu dau decât peste o lume bolnavă:în filme,la televizor,pe stradă,în lumea de la țară care nici nu prea mai există,nu mai vorbesc de cluburi sau discoteci.Foarte puțini oameni sănătoși din punct de vedere mental.
Cum am ajuns eu până aici,la acest moment de răscruce?Păi simplu:Am tras linie,adică am scris pe o foaie ce-mi place mie cel mai mult,ce mă face pe mine cel mai fericit din lume.Și am constatat că nu sunt lucruri imposibile de făcut,ba chiar sunt accesibile mie,dar nu sunt banale.Nu a trebuit decât să-mi dau seama de lucrurile ce mă încarcă cu energie pozitivă și lucrurile care chiar contează pentru mine.Viața este prea scurtă ca să te abați de la drumul cel drept și să-ți faci de cap prin tufișuri.Totul,până și distracția trebuie trăită în scopuri creative sau constructive.Până la urmă toți suntem datori cu o moarte.Apoi mi-am dat seama că cine mănâncă numai un fel de mâncare ori se plictisește rău,ori e așa de infometat după felul ala de mâncare încât își adoarme celelalte simțuri pentru a-și atinge unicul scop în viață ,acela de a deveni un porc.Sincer imi place să gust câte puțin din toate.
În fine, unul dintre lucrurile prețioase pentru mine și cred că pentru mulți dintre noi este libertatea.Iar eu-poate că sunt prost-dar nu mă simt deloc liber.Au fost oameni care în pușcărie s-au simțit mai liberi decât mine.Dacă pentru unii libertatea înseamnă să te îmbeți,să te droghezi,pentru alții să se dedice carierei lor,pentru alții să practice sporturi extreme,pentru mine nu e așa.Dacă scriu ceva aici,nu înseamnă că sunt mai liber sau că mă simt mai liber.În primul rând scriu pentru mine ca să nu-mi pierd din gânduri.Pentru mine libertate înseamnă să mori precum Giordano Bruno și Galileo Galilei arși pe rug,sau spânzurat precum Corneliu Zelea Codreanu sau decapitat precum Mihai Viteazul,Tudor Vladimirescu sau tras pe roată precum Horea,Cloșca,Crișan,pentru simplul fapt că ei au crezut cu tărie în cauzele lor,cauze care nu au fost numai niște tâmpenii cum cred mulți,ci au cuprins în ele petece transcedentale din Adevăr.Și nu numai că au crezut,dar au și luptat cu înverșunare pentru cauzele lor.Libertatea supremă este dată de jertfa întru apărarea Adevarului Suprem,iar acest exemplu a fost dat de Iisus Hristos.Omul se sacrifică pentru Adevăr doar atunci când este absolut liber,adică atunci când se eliberează de toate concepțiile ce îl împiedică să facă asta.Așadar libertatea nu este internetul sau noile tehnologii.Acestea îl înrobesc pe om,nu-l eliberează.Libertatea este partea divină a omului.


P.S: Poate o să spuneți că sunt un fanatic,dar prefer să solidarizez cu Adrian Sobaru angajatul de la TVR care s-a aruncat de la balcon în parlament decât să solidarizez cu indiferenții.Acela e un om liber,voi nu sunteți și nici eu că am postat un articol pe blog.

Un comentariu:

Jose Maya spunea...

Mereu surprinde pe toți cei care își caută ajutorul. Este o sută la sută de mâini cu puterile magice. Îți mulțumesc mult pentru că mi-am readus relația la normal după 5 luni de despărțire de fostul meu iubit. WhatsApp la +27736117700 pentru Elumelu Marele Okaikulo, el este cel mai mare și cel mai puternic vrăjitor în care am încredere. Chiar și în acest Elumelu din toată lumea pandemică, Marele Okaikulo a putut să-mi aducă fostul iubit în 48 de ore cu puterile sale spirituale, după ce am plătit taxa inițială de 350 de euro pentru a achiziționa articolele necesare pentru a face treaba pentru mine. După ce a terminat, fostul meu iubit s-a întors la mine în 48 de ore și astăzi suntem acum cei mai buni unul pentru celălalt. Puteți contacta Elumelu, Marele Okaikulo prin intermediul liniei sale WhatsApp la +27736117700 pentru orice ajutor în relațiile / căsătoriile voastre.
Jose Maya